joi, 17 septembrie 2009

Rushdie in Romania !!!

Am citit intr-un ziar acum vreo ora ca o sa vina in Romania si de atunci tot sun pe toata lumea sa le spun :))
Sunt foarte bucuroasa, eu ma gandeam (de cand a fost Pamuk in Romania), ce frumos ar fi sa vina asa si Rushdie si sa am ocazia sa merg sa il ascult cum discuta intr-un cadru deschis cu oameni destepti, dar nu credeam cu adevarat ca o sa vina (din cauza conditiilor in care exista si circula el de mai multi ani, dupa publicarea "Versetelor satanice").
Dar acum inteleg ca e chiar posibil sa vina in noiembrie in Romania.
Pai daca vine si el, sa ma gandesc acum in continuare pe cine imi mai doresc eu sa vad aici, ca vad ca se implineste ;)
Later edit: adaug aici ce am scris pe blogul de pe Yahoo 360, pe vremuri, dupa ce am fost sa-l vad pe Pamuk :)

Cica Pamuk inseamna in limba turca “bumbac”. Dar eu am fost azi sa-l vad pe Pamuk omul, omul scriitorul, omul castigatorul Premiului Nobel pentru Literatura in 2006.
La momentul respectiv, cand i-am auzit la radio numele, m-am tot chinuit si am cercetat prin diferite surse, ca sa inteleg si eu ca lumea cum il cheama pe respectivul castigator.
Mi-am notat pe o bucatica mica de hartie numele lui adevarat, cand l-am aflat, si cred ca de atunci nu l-am mai uitat (nu ca ar fi numele foarte usor de tinut minte, ci pentru ca dupa aceea, s-a vorbit foarte mult despre el, unde mai pui ca am cumparat si eu cartea lui castigatoare si am si citit-o intre timp).
Mi-a placut. Mi-a placut pentru ca actiunea se petrece in secolul XVI, pentru ca e un roman pe de o parte istoric, pe de o parte de dragoste, si politist, si cu povestiri in rama, si cu de toate. Si mi-a placut pentru ca mi s-a parut ca Pamuk este un corespondent al lui Rushdie in Turcia. Iar asta e un argument puternic pentru mine. (Probabil ca in partea aia de lume, viata unui singur om e compusa din viata tuturor celor care traiesc in jurul lui, si am constatat ca lucrul asta e foarte captivant pentru mine, ca cititor. Si la Pamuk, si la Rushdie).
Asa ca azi, stiind de vreo luna ca vine in Romania, la invitatia editurii Curtea Veche, am fost si eu sa vad si sa ascult discutia dintre Pamuk si alti oameni destepti, de la Ateneu. Si mi-a placut foarte mult, plus ca acum pot sa spun si eu ca am autograful unui castigator al Premiului Nobel (pentru Literatura !!!)
Care mi-a multumit, dupa ce mi-a semnat cartea.

joi, 10 septembrie 2009

The Resistance

Am ascultat noul album Muse si am ramas fermecata. Nu atat pentru ca e Muse si se recunoaste ca e Muse, dar in acelasi timp e muzica simfonica, si e Queen!!
Ceea ce pentru mine e de doua ori bine. Adica in capul meu suna asa de frumos si de melodios, iar cele trei melodii-simfonii de pe album cred ca ar fi placut cuiva ca..., sa zicem, Beethoven (ca nu-mi vine acum in minte inca vreun compozitor la fel de depresiv, serios uneori si de multe ori solemn, dar atat de frumos-audibil).
Adica el ar fi inteles niste lucruri din muzica asta "moderat simfonica" de pe albumul nou Muse.
Atasez putina muzica adevarata :)

marți, 1 septembrie 2009

You Must Love Me -filmat de mine ;)

Em-ei-di-ău-en-en-ei-Mădannaaaaa

Ei na poftim, am fost si la Madonna. Frumos la concert, si ce frumos ar fi fost daca si vedeam oaresce :))
Am avut bilet in Gazon A, unde ma gandeam ca stau foarte bine si am sa reusesc sa vad relativ bine, ceea ce cam asa e, fata de cei din Gazonul B, de exemplu, dar fata de oricine mai inalt decat mine, nu e asa. Am mai topait si am mai zarit cate ceva, dar mare parte din concert l-am vizionat pe ecranul mare care era mai aproape de mine.
De aia m-am bucurat ca am mai facut poze si filmulete, poate macar in alea vad si eu, ulterior, la ce concert am fost.
Dar mi-ar fi parut rau sa nu merg si sa o ratez pe Mădannaa, ca nu cred sa mai vina ea prea curand in Romania.
Deci bilele negre pentru mine sunt: ca n-am prea vazut bine, nefiind de inaltimea lui Muresanu, ca a inceput concertul la 21:50, cand deja nu mai aveam chef de nici un concert si ma dureau picioarele de vreo 3 ore de stat acolo in asteptarea ei, ca m-am inecat cu praf pe care l-am tot expectorat cateva ore bune dupa concert, ca acel praf a rezidat nu numai in plamanii si nasul meu, dar si pe partea de sub genunchi a blugilor si pe tenesi, astfel incat aratam ca o mobila nestearsa de praf de vreo juma' de an, ca a durat foarte mult sa intram SI sa iesim de la concert, ca m-am bucurat degeaba ca o sa mearga metroul, pentru ca cineva a avut ideea buna sa inchida statia de la Izvor (jandarmii informandu-ne foarte politicos ca aici e inchis, dar putem merge sa luam metroul de oriunde altundeva, de la Eroilor, de la Unirii, si tot asa) - asa ca am facut o plimbare binefacatoare, necesara si obligatorie la 1 noaptea.
Iar bilele albe sunt ca am fost si eu sa o vad pe Madonna, dom'ne! Pentru mine momentul cel mai frumos a fost cel dedicat lui Michael Jackson (speram sa-l aminteasca cumva in concertul ei, dar mi s-a parut si mai frumos ca s-a gandit la el in felul asta).
Mi-a placut ca a cantat "Like a Prayer", "You Must Love Me", "Human Nature", "Vogue" si multe altele, si mi-a parut rau ca n-a cantat "American Life", "Like a Virgin", "Hang Up', "Rain", "Beautiful Stranger" si tot multe altele, dar nu aveau unde sa incapa toate numai in doua ore.
A fost un concert la care e frumos de mers.
Am gasit pe net una din melodiile care mi-au placut cel mai mult la concert si pe care n-o stiam: