Eu si Uriah Heep :)

De ce am ajuns sa ma mandresc ca m-am retinut discret astazi sa cumpar o carte? (Bine, de fapt trei, dar oricum si daca ma hotaram, probabil cumparam una dintre ele).
Sa ma mandresc in sensul ca ma gandesc: "Foarte cugetat din partea mea, ca banii nu dau pe afara si mai bine o cumpar altadata, ca doar o sa existe pentru ceva vreme, nu se termina stocul de carti care ma intereseaza pe mine atat de repede."
Dar altadata tot atatia bani o sa am. Si m-am descurcat foarte bine cu ei, totusi, asa ca de ce n-as cumpara-o ACUM? Lucrul asta mi s-a revelat cand deja parasisem libraria care gazduia toate aceste carti, dar oricum, e promitator gandul.
Cartea nu e extraordinar de scumpa, se incadreaza in cotele moderne actuale de preturi pentru carti, ca mai toate au standarde mai ridicate acum. Si la urma urmei, sunt carti dom'ne; daca tot sunt taiati copaci (nu am trecut peste ce am scris in ultimul post :)), atunci sa platim pentru asta. Asa ca maine am sa o cumpar.
Cartea se cheama "Amurgul templierilor" de Hanny Alders si ar face bine sa fie faina asa cum o cred eu (in mare parte, istorica; doar de aia sunt fan "Regii blestemati", daca e in acelasi limbaj si are acelasi nivel de respectare a realitatii istorice, atunci e pentru mine).
Celelalte doua carti pe care mi le doream de acolo sunt: "Pamantul de sub talpile ei" de Rushdie si "Zapada" de Pamuk. Asta in caz ca vrea cineva sa-mi faca o surpriza :)))

Sunt poetica au ba?

Mi-am dat seama ce increngatura melancolica si sentimentala reprezinta creierul meu. Sau cel putin acea parte creierului care se ocupa oarecum de sentimente (daca exista asa ceva).
Acum ceva vreme, am vazut un film care mi-a placut pentru ca facea parte din categoria aia de filme care ma "obliga" ulterior vizionarii lui, sa ma tot gandesc si sa gasesc semnificatii care de fapt erau evidente. E un film care are lucruri de spus pe mai multe nivele, astfel incat e greu de inteles si de placut, pana nu te prinzi de tot ce vrea el sa spuna.
Filmul se cheama "It's All About Love" si e cam din 2003, parca. Daca m-as fi luat dupa inceputul lui, as fi fost sigura ca nu-mi place, pentru ca actiunea se petrece in anul 2041, sau asa ceva. Iar mie nu-mi plac filmele astea futuriste si oarecum fantastice, in care presupunem si visam cam cum o sa se petreaca lucrurile in viitor (eventual plangandu-ne de mila, pe buna dreptate). Dar mi-a placut mult (totusi, nu atat de mult ca "Gattaca", daca tot veni vorba de filme de genul asta).
Si am reusit eu singura sa fac o analogie in capul meu. Primul lucru care este absolut rupt de realitatea actuala, si ea rece si absenta de felul ei, este faptul ca pe strazi exista oameni morti. Pe strazi, la metrou, oriunde te duci, in orice loc public sau nu. Oamenii ramasi in viata s-au obisnuit deja cu ei si nimeni nu ramane cat de putin impresionat de asta; si in film, se stie si foarte clar de ce mor oamenii si intr-un fel, acelasi motiv este cel care ii sustine pe oameni in nepasarea si calmul lor notoriu.
Oamenii morti de peste tot au murit de tristete. Au murit pentru ca inima lor nu mai suporta... nimic.
Si mi-am dat seama ca exista si in zilele noastre asa ceva. Numai ca nu sunt oameni, ci sunt copaci. Sunt copaci morti peste tot, copaci taiati de oameni sau copaci trasniti in timpul furtunilor, copaci care au murit si care nu produc vreo zvacnire de tampla sau vreo parere de rau nimanui.
In zilele noastre si in realitatea noastra, copacii sunt oamenii morti din film.

Hateg (partea 2008)

Am fost din nou in Hateg, ca in fiecare an. Si am ajuns si pe la Densus, un loc care imi face foarte bine de fiecare data cand il vad, si in general, am tot colindat zona in lung si in lat.
Am pus si aici cateva poze.

Yahoo vrea sa fie singur!

Care e treaba cu Yahoo? Si daca tot exista, atunci n-ar trebui sa si functioneze???
Ca doar nu-i cer sa-mi prepare cartofi prajiti si copane de pui sau sa-mi faca manichiura frantuzeasca, situatii in care as intelege incapacitatea lui de a lucra eficient, doar incerc sa intru si eu ca omu' pe mail.
Al meeeeuuuu, pe mailul meu, caruia eu i-am dat numele si tot eu i-am pus si parola. Despre care acum imi apare acolo scris ca nu e buna, dom'ne...Cica sa ma mai gandesc, poate imi dau seama care o fi parola buna, ca asta pe care am stabilit-o eu nu mai e asa de "functionabila", dintr-o data.....
Si culmea e ca nici macar atunci cand recurg la masura extrema pentru mine, si anume aceea de a schimba parola, cand ajung pe pagina respectiva, imi spune Yahoo-ul cu tot atat de multa nonsalanta ca ce ii raspund eu acolo, adica numele si data mea de nastere, nu sunt corecte, ele necorespunzand cu ce date i-am furnizat eu in momentul inscrierii pe Yahoo (nu m-as mai fi inscris!).
Pai cum sa nu fie corecte, oamenii lui Dumnezeu, ca doar la fel ma chema si atunci, si de nascut odata m-am nascut!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Si m-am gandit ce m-am gandit, timp in care mi-au trecut nenumarate motive si cauze si scuze si probleme prin cap, si am ajuns la o concluzie: nu cred ca Yahoo e rasist sau exclusivist dintr-o data, sau orice de genul asta, de nu ma mai primeste in casuta mea de mail.
El e pur si simplu inadaptat social! Nu-i plac oamenii si pace. De ce e el obligat sa interactioneze intr-un mod pozitiv si ajutator cu atatea milioane de oameni?
Nu dom'ne, gata. Lui nu-i plac oamenii. Asa ca sa ne descurcam singuri.
Dar eu ce vina am, pana la urma?

Manicsiiii !! :)

Siiiiiiiiii..... am fost si la Manic Street Preachers! A fost al doilea cel mai frumos concert la care am fost vreodata, dupa Muse :)
A durat putin de tot, cel putin eu asa am simtit, dar a inceput mult mai devreme decat era programat, asa ca am prins si eu un concert pe zi, tot o premiera pentru mine. Unde pui ca au iesit si pozele mai faine. Au cantat asa frumos dar asa de putin, ca mai aveam nu stiu cate piese de "solicitat", daca ma intrebau si pe mine :( N-au cantat "Indian Summer" si "Tsunami", dar au cantat "Send Away The Tigers" si "Your Love Alone Is Not Enough" (chiar si fara Nina de la Cardigans :)
Am reusit sa stau destul de in fata, ca sa-i vad cat mai bine, plus ca Nicky Wire e inalt de felul lui, deci la concertul asta am observat si eu mai amplu ce se intampla pe scena. Ma bucur sa remarc ca am din ce in ce mai des sansa sa vad trupe de suflet de ale mele la noi aici in Romania. Si sa le fac cu mana din multime, zambind malefic, multumita ca m-au vazut (asa sunt eu convinsa, nu e neaparat adevarat :)
Foarte frumos au cantat si mi-a placut mult si microfonul decorat cu pufisori al lui Nicky Wire, fiind un punct important de reper pentru mine pentru facut poze ;) Si daca trece cineva care a fost la concertul lui Alanis cu privirea pe aici, il rog sa-mi spuna si mie daca a cantat "So Pure", pentru ca n-am ajuns si eu vineri la concert, cum era planul, si pentru ca asta e melodia mea preferataaa de la ea. Tare as vrea sa aud cum a fost de la cineva care chiar fost acolo.
Si pe langa ca am ratat-o pe Alanis, am mai gasit un motiv de deprimare: Manics astia au concert in cadrul unul festival din Irlanda, saptamana viitoare, unde o sa cante si REM :(((
Si tot ieri am vazut si Nouvelle Vague, pe care i-am descoperit si eu acum vreo luna si i-am tot ascultat de atunci, si m-am bucurat ca am avut ocazia sa-i vad in concert atat de curand.
Faina ziua de ieri de la Bestfest :)

Stingeti lumina! / Unde e galbenul de altadata?

Am doua intrebari...destul de problematice, zic eu.
In primul rand, care e treaba cu lumina de la mine din bloc?? De pe holul blocului, adica (sau cum s-o zice la spatiul ala comun dintre etaje).
Ce nu inteleg eu nici sa ma pici cu ceara este de ce sta lumina aia aprinsa in timpul zileeeeeiiiiii?
Va rog sa-mi explice cineva! Si asta demult, nu numai acum cand e vara si e deja lumina afara pana la 9 seara. Acum, pentru ca e mai recent momentul, pot spune ca lumina este aprinsa de pe la ora 5-6 dupa-amiaza, cam asa.
DEGEABA!!
Eu sunt una dintre persoanele (asta pentru ca imi place mie sa cred ca sunt mai multe, ca probabil oricum sunt numai eeeu, ca o batrana nebuna care n-are alta treaba) care merge sistematic jos la parter (numai acolo exista intrerupator pentru absolut toate etajele posibile), ca sa stinga dom'ne lumina.
Si o fi amuzant, n-am idee, dar eu am un motiv foarte bine intemeiat ca sa ma enervez oarecum in aceasta situatie: am citit destule articole si am vazut suficiente documentare ca sa stiu ca si lucrul asta dauneaza planetei si largeste pe zi ce trece golul din stratul de ozon!! Pe mine lucrul asta chiar ma intereseaza, chiar daca o sa am norocul sa mor inainte de sfarsitul lumii (nefiind nici el foarte departe)...
Ce-i asa de greu sa NU apesi butonul ala doar asa din inertie, cand vezi foarte clar in jurul tau si nu exista sanse sa te impiedici si sa suferi cine stie ce accidente tragice (caz in care imi asum actul meu si sunt pasibila la actionarea in justitie :))
Dar pana atunci, atata timp cat e lumina afara, se poate sa nu mai aprindem inutil luminileee?
A doua dilema care mi-a mai gadilat o circumvolutiune a creierului este: de ce se poarta atat de mult galbenul in vara asta?
Ma refer la galbenul ala tipator, cauzator de dureri ale ochilor, care mai tot timpul este atat de ocupat sa fie asortat el intre el, incat nu mai e asortat cu nimic altceva.
Si care este omniprezent in special la haine care sunt ele insele "tipatoare", chiar si fara ajutorul galbenului.
E foarte dubioasa treaba. Nu pricep ce are galbenul ala normal de nu-l poarta nimeni atat de des, galbenul ala pal si care nu apare ca nuanta singulara in toata tinuta doamnelor (adica la pantofi/shlapi, gentutza, fustitza, bluzitza).
Era frumos galbenul ala, mi-e dor de el..